Despre noi Analize Rezultate on-line Pentru femei Contact Discutii  
   

Detectie si genotipare HPV (Human Papilloma Virus)

Denumirea analizei: Detectie si genotipare HPV prin metoda de biologie moleculara
Indicatii: screening ginecologic, boli cu transmitere sexuala, leziuni ale mucoaselor anogenitale si extragenitale, condilomatoza, cancer de col uterin, cancer anorectal, cancer al cavitatii bucale, etc.
Durata analizei: 7-10 zile de la receptia probei in laborator
Afectiuni asociate: clamidioza, gonorea,

Pretul analizei: 200 lei

Pagina anterioara Pe scurt Detalii Analiza Probe biologice Intrebari frecvente Discutii Bibliografie

Infectia cu HPV (Human Papilloma Virus)

          Cancerul de col uterin ocupa pe plan mondial un loc predominant in clasamentul bolilor ginecologice letale. La baza aparitiei cancerului de col uterin aproape intotdeauna se afla o infectie cu o tulpina HPV cu risc crescut.
          Virusul Papiloma Uman este un microorganism (contagios si infectios) cu larga raspandire, care determina infectii in intreaga lume cu o prevalenta intre 1 si 30%, in populatia generala.
          Sunt cunoscute peste 100 de tulpini HPV, clasificate in functie de patogenitatea si afinitatea pentru anumite tesuturi (virusuri cu tropism cutanat si virusuri cu tropism mucos).
          Manifestarile clinice sunt multiple si direct conditionate de tipul HPV si localizarea infectiei.
          Principalele manifestari ale leziunilor cutanate sunt verucile (vulgare, plantare, plane) cu diferite localizari.
          Leziunile mucoase (condiloame, papiloame, diferite leziuni precanceroase cu proliferare maligna in situ/invaziva) pot fi localizate:
                    - anogenital
                    - extragenital: - orofaringiene
                                                  - conjunctivale

Transmiterea infectiei HPV

          1.) La adulti transmiterea infectiei HPV se realizeaza: - direct (contact cu tegumentul sau mucoasa infectata)
                                                                                       
    - prin contact sexual
                                                                                       
    - autoinoculare
          Transmiterea pe cale sexuala se realizeaza prin orice tip de contact cu tegumentele genitale infectate (contact sexual vaginal, oral, anal, chiar si petting) uneori chiar contactul cutanat direct cu zona genitala poate fi suficient pentru transmiterea acestuia.
          2.) O alta cale de transmitere este (cea verticala) de la mama la fat -transmiterea perinatala- reprezinta cauza papiloamelor laringiene la nou nascuti si infectiilor genitale la copii mai mari1
          3.) Transmiterea indirecta este posibila, dar neconfirmata, prin utilizarea unor obiecte intime (lenjerie, costum de baie, prosop) in comun cu persoane infectate, fara a exista dovezi clare in acest sens.


Infectia genitala cu HPV

          Este considerata una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. In intreaga lume, prevalenta infectiei variaza intre 2 si 44%, fiind asociata cu varsta de 20-24 ani2Riscul ca o femeie sa dezvolte o infectie cu HPV pana la varsta de 50 ani este mai mare de 80%3.
          Femeile sunt mai predispuse in a dezvolta o simptomatologie specifica si a evolua spre afectiuni maligne.
          Dobandirea infectiei cu HPV este strans legata de comportamentul sexual. Frecventa infectiei cu HPV creste cu numarul de parteneri sexuali si cu debutul timpuriu al activitatii sexuale.
          Grupul HPV-urilor mucosotrope, avand cel putin 30 tipuri ce infecteaza mucoasa genitala/colul uterin, cuprinde urmatoarele tipuri HPV4:
          - de tip oncogenic (numite HPV cu risc inalt de progresie catre cancer -High Risk-: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 69, 73, 82) induc cancerul de col uterin, vulvar, vaginal, prostatic, uretral, penian (foarte rar cel din urma, cu incidenta de 0,1%) sau ano-rectal (mai des intalnit), dar si la nivelul cavitatii bucale, a gatului, esofagului, laringelui. Genotipurile 16 si 18 sunt detectate cel mai frecvent in cazurile de cancer al colului uterin5.
          - de tip non-oncogenic (numite HPV cu risc redus de progresie catre cancer -Low Risk-: 6, 11, 13, 30, 34, 40, 42, 43, 44, 54, 55, 61, 62, 64, 67, 69, 70, 72, 74, 81, 83, 84, 91) de asemenea produc infectia mucoaselor, vegetatii anogenitale benigne fara legatura cu leziunile pre-canceroase (condiloame genitale), la nivelul laringelui, conjunctivei si veruci genitali. Genotipurile 6 si 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe6.
          - de tip nedeterminat, posibil cu risc crescut: 26, 53, 66;
          Boala poate evolua fara nici un fel de semn sau simptom o lunga perioada, nedepistabila prin testul Babes-Papanicolau, totusi persoana infectata este contagioasa.
          Semnele infectiei pot aparea si la o distanta de cateva saptamani sau luni de la data contactului infectant. Aparitia vegetatiilor poate reprezenta un semnal asupra eventualei infectari cu HPV.
          Majoritatea infectiilor sunt eliminate in mod natural de sistemul imunitar in cateva luni de la infectare, cu toate acestea, este posibil ca, pe parcursul vietii sexuale, femeile sa se reinfecteze cu HPV, deoarece infectia anterioara cu HPV nu asigura protectie impotriva reinfectarii.
          Infectia persistenta cu HPV oncogen, este o conditie esentiala, pentru dezvoltarea leziunilor cervicale intraepiteliale sau invazive. Aproximativ 40% din leziunile preinvazive netratate degenereaza in cancer invaziv intr-o perioada medie de circa zece ani7.



Date statistice referitoare la Romania in privinta cancerului de col uterin:

          Centrul National de informare pentru prevenirea cancerului de col uterin arata ca Romania este pe primul loc in Europa in privinta incidentei si in privinta mortalitatii a cancerului de col uterin8.
          Cancerul de col uterin reprezinta a doua cauza de mortalitate prin cancer la femeile cu varsta intre 15 si 44 de ani, dupa cancerul de san9.
          Situatia este grava, cazurile de cancer sunt depistate in stadii avansate, in acest sens fiind incriminati factorii socio-economici si lipsa unor programe eficiente de screening populational.